Paraziți biocid, Dispozitiv indepartare paduchi si paraziti V-Comb TTVC01 HB18 | pentru-rares.ro

Acarapis woodieste un endoparazit care se localizează în sistemul respirator şi se reproduce în traheea prototoracică a albinei unde îşi realizează şi ciclul biologic. Paraziţii pot fi găsiţi uneori în capul, toracele, sau sacii aeriferi ai albinei.

Acarapis woodise hrăneşte cu hemolimfa gazdei. Boala are un caracter enzootic, evoluează lent, sezonier, de obicei, primăvara timpuriu. Gravitatea evoluţiei bolii este datorată efectelor patogene ale parazitului asupra albinei, respectiv: leziunilor mecanice şi disfuncţiilor consecutive obstrucţiei canalelor aerifere; leziunilor pereţilor traheali; pierderilor de hemolimfă având drept urmare slăbirea organismului albinei; efectelor toxice; paraziți biocid de vector pe care îl poate avea pentru virusuri, bacterii şi alţi agenţi patogeni pentru albine.

Epidemiologie: Sursa de infecţie o constituie albinele paraziți biocid. Infecţia cu Acarapis woodi se produce prin contact direct între albinele bolnave şi cele sănătoase. Sunt susceptibile la boală albinele tinere, mai mici de 10 zile. Perioada de incubaţie este de 60 de zile. Semnele clinice de boală sunt nespecifice şi pot fi întâlnite şi în cazul altor boli ale albinelor. La începutul bolii apare o uşoară depopulare a coloniei care pare normală, avându-se în vedere biologia acesteia şi a parazitului.

Identificarea parazitului în traheea prototoracică a albinei permite stabilirea diagnosticului de acarapioză. Prognosticul este grav. Rata morbidităţii şi mortalităţii creşte de la moderat la intens, în raport cu paraziți biocid albinelor şi numărul de paraziţi existenţi în organismul acestora. Moartea albinelor se produce prin asfixie. Acarapioza cu agentul etiologic Acarapis woodinu a fost diagnosticată până în prezent în România.

La nivel național, în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală funcţionează Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Bolile Albinelor si ale altor Insecte Utile coordonat de paraziți biocid doamna dr. Boala este produsă de micetul Ascosphaera paraziți biocid care trăiește ubicvitar, găsindu-se și în intestinul albinei adulte sănătoase.

Paraziți biocid -

Ascosferoza este o boala cu un grad mare de contagiozitate si constituie o problema deosebita paraziți biocid multe tari deținatoare de colonii de albine. Boala apare de obicei in lunile aprilie — mai, evolueaza progresiv in iunie si descrește ca intensitate in iulie-august. In coloniile de albine puternice se pot inregistra vindecari aparente fara ca apicultorul să intervină. Dar, tinand seama de faptul ca sporii ierneaza in intestinul albinelor adulte si în miere, este de așteptat ca și în aceste colonii, în anul urmator, puietul văros sa apară din nou, pentru că, la un moment dat apar factorii favorizanti: creșterea umidității în stup si lipsa ventilației eficiente.

Epidemiologie: Infecţia larvelor în colonie se face: pe cale bucală, de către albinele doici, odată cu hrana; Transmiterea bolii de la colonia bolnavă la una sănătoasă se face prin: furtişag; fagurii cu păstură și miere; transferul de faguri cu albine; ustensile, inventarul apicol şi echipamentul de protecţie nedezinfectate; Sursa primară de infecţie o constituie: larvele bolnave mumifiate şi fagurii cu păstură și miere; Sursele secundare de infecţie sunt: stupii şi inventarul apicol, coloniile de albine, mătci şi trântori proveniţi din colonii cu origine necunoscută din punct de vedere sanitar veterinar.

Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: aspect în mozaic al fagurelui cu puiet datorat alternanței de celule căpăcite normale cu celule care conțin mumii albe, cretacee; larvele infectate se îngălbenesc își pierd segmentația, se deshidratează și capătă consistența cretei; celulele care conțin larve afectate sunt descăpăcite de albine, putându-se observa paraziți biocid invadat de miceliul alb al ciupercii; mumiile sunt neaderente la pereții celulei fiind îndepărtate de albine și se găsesc pe fundul stupului, pe scândura de zbor și în fața stupului.

Diagnosticul bolii se stabileşte prin: examen clinic şi anatomopatologic; examene de laborator. Ascosferoza poate fi diagnosticată şi în teren pe baza semnelor clinice, dar confirmarea trebuie să se facă prin examene de laborator; Cu toate ca boala poate fi usor recunoscută în stupină de către apicultori insistam că trebuie efectuat si un examen de laborator.

Nu sunt de loc puține cazurile în care ascosferoza maschează evoluția concomitentă într-o colonie si a locii americane, sau europene. Pe același fagure paraziți biocid exista atat larve afectate de ascosferoza puiet varos cât și larve afectate de locă. Prognosticul formelor ușoare de ascosferoză depistate la timp, este favorabil dacă se aplică măsuri sanitare veterinare specifice și tratament eficient.

Aceasta poate deveni nefavorabil la coloniile slabe şi în condiţii de mediu nefavorabile apiculturii.

Care sunt tratate pentru paraziți

Examenul de laborator poate fi efectuat atat la LNR, cât și în laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. Boala nu se notifică intern și internațional. Boala este produsă de micetul Aspegillus flavussingur sau în asociere cu Aspergillus niger și Aspergillus fumigatus Aspergiloza este o boala cu un grad redus de incidența, cutoate că, Aspergillus flavus este paraziți biocid raspândit în natură, se întâlnește în pamânt, ân gunoiul de grajd, în apă, pe suprafața plantelor și animalelor în paraziți biocid epifită.

Boala evoluează primăvara și toamna, în special după un cules abundent de polen când datorită preparării și tasării necorespunzătoare a polenului în scoate viermii din corp, pastura este contaminată ușor.

Evoluția bolii este agravată de un timp umed și ploios, condiții care se întâlnesc și în stupinele amplasate în locuri umede, lipsite de soare. Epidemiologie: Infecţia albinelor și a larvelor în colonie se face: pe cale bucală, odată cu hrana; Albinele parazit taran care vin în contact cu sporii acestei ciuperci, în special de pe suprafața plantelor melifere, îl transportă în colonia de albine și dacă întâlnesc condiții favorabile de umiditate și căldură se dezvoltă inițial pe fagurii cu pastură și pe corpul albinelor moarte, de unde se raspândesc la întreaga populație de puiet și la restul albinelor adulte.

Transmiterea bolii de la colonia bolnavă la una sănătoasă se face prin: furtişag; fagurii cu păstură și miere; transferul de faguri cu albine; ustensile, inventarul apicol şi echipamentul de paraziți biocid nedezinfectate; Sursa primară de infecţie o constituie: albinele și larvele bolnave pietrificate şi fagurii cu păstură; Sursele secundare de infecţie sunt: stupii şi inventarul apicol, coloniile de albine, mătci şi trântori proveniţi din colonii cu origine necunoscută din punct de vedere sanitar veterinar.

Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: larvele mor imediat înainte sau după momentul căpăcirii; în celulele necăpăcite se poate observa pânze de mucegai galben-verzui sau negru; zona de fagure afectat, se lărgește progresiv cuprinzând mai multe celule cu puiet și formând insule sau plaje de mucegai; larvele sunt invadate de miceliu galben-verzui, se deshidratează, sunt aderente la pereții celulei și au consistență dură; albinele prezintă stari de agitație, incapacitate de zbor, cad paraziți biocid fața stupului, fac mișcări dezordonate ale membrelor, pieselor bucale sau segmentelor corporale și mor în câteva les verrues papillomavirus prin toxemie; cadavrele prezintă abdomenul ușor mărit care în scurt timp devine dur ca și toracele; miceliul invadează corpul albinelor cu începere de la intestin, străbate tegumentul și iese prin orificiile naturale acoperind întreg corpul albinei cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuie.

Aspergiloza poate fi diagnosticată şi în teren pe baza semnelor clinice, dar confirmarea trebuie să se facă prin examene de laborator; Prognosticul este favorabil dacă se iau paraziți biocid de înlăturare a condițiilor care favorizează dezvoltarea micozei.

Multe dintre acestea au fost descoperite și caracterizate recent datorită secvențierii în masă a ARN-ului și ADN-ul din extractele de albine întregi și ar putea exista o suprapunere între virusurile descrise în mod tradițional și aceste secvențe virale nou descrise.

IIB și, unde este cazul, în părțile relevante ale anexei nr. IIIB; b pentru fiecare substanță activă conținută în produsul biocid, o cerere însoțită de un dosar sau o scrisoare de acces, care să paraziți biocid, ținând cont de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice, cerințele prevăzute în anexa nr. IIA și, după caz, în părțile relevante ale anexei nr.

Cu toate că unele virusuri,la niveluri suficient de ridicate de infecție produc simptome recunoscute, virusurile de la albine, în general, persistă în mod natural în populațiile de albine la un nivel scazut, fara a provoca simptome evidente. Pe de paraziți biocid parte simptomele sunt încă principala metodă prin care bolile sunt diagnosticate în stupină. Avantajele de diagnostic bazate pe simptom sunt că este robust, simplu, rapid și ieftin și pentru unele boli exact.

Cele mai raspândite și cunoscute boli virale ce afectează albinele adulte sunt urmatoarele: Paralizia acută Paralizia acută este o boală infecto-contagioasă produsă de un virus ARN cu tropism pentru sistemul nervos și glandele salivare toracice.

Se consideră că virusul paraliziei acute este transmis de Varroa destructor.

BIOCIDE -PULBERE ANTIPARAZITARA

Boala are un înalt grad de difuzibilitate, transmitându-se prin contact și ingestie. Evoluează în sezonul active, mai ales vara și paraziți biocid toamnei.

Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: incapacitate de paraziți biocid a albinelor lucratoare; tremurături ale aripilor,și antenelor; paralizii ale aripilor și membrelor; distensia abdomenului; moartea albinelor în zile de la apariția semnelor paraziți biocid Diagnosticul bolii se stabileşte prinexamene de laborator.

Paralizia cronică Paralizia cronică este o boală infecto-contagiosă a albinelor adulte produsă de un virus ARN, cu localizare în sistemul nervos, intestinul subțire la inserția tubilor Malpighi, în gladele hipofaringiene și madibulare. Boala are un grad ridicat de paraziți biocid și se transmite prin contact și ingestie.

Evoluează în tot timpul anului cu acutizări în sezonul de toamnă. Semnele bolii apar la zile de la infecție, iar moartea survine după de zile de la apariția semnelor clinice. De obicei boala se asociază cu nosemoza. Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: fenomene nervoase traduse prin tremurături ale aripilor, paralizia extremităților și a întregului corp; incapacitate de zbor și prezența de albine care se târăsc pe iarba din fața stupului; albinele lucratoare se strâng sub forma unui ciorchine în partea de sus a stupului, au abdomenul marit și aripile parțial desfăcute în poziție de zbor; apariția indivizilor de culoare paraziți biocid, cu luciu metalic, depilare toracală și abdominală, corp cu aspect de furnică; contractarea intermitentă a abdomenului; Diagnosticul bolii se stabileşte prin examene de laborator.

Cumpara dupa

Viroza aripilor deformate Viroza aripilor deformate este boala virală cea mai răspândită în momentul acesta în polulația de albine lucrătoare și trantori, din coloniile de albine din întreaga lume. Este produsă de un virus ARN de dimensiuni mici, cu tropism pentru sistemul nervos cefalic și toracic și glandele salivare.

Virusul și paraziți biocid bolii sunt asociate cu nivelul de infestație al coloniei de simptome de giardie constipație cu acarianul Varroa destructor, sau Varroa jacobsoni. Boala evoluează tot timpul anului cu acutizări pe perioada de iernare cand creste și gradul de difuzibilitate. Virusul se transmite prin ingestie dar și transovarian prin ponta infectată.

Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: coloniile infectate slabesc prin depopulare treptată, până la moartea acestora; albine lucrătoare care prezintă incapacitate de zbor prezența unui număr ridicat de albine cu aripi malformate sau aptere; albine paraziți biocid eclozionate neviabile datorită malformațiilor multiple aripi, membre abdomen ; Diagnosticul bolii se stabileşte prin paraziți biocid de laborator Viroza X Viroza X este o boală infecto-contagiosă a albinelor adulte produsă de un virus ARN.

Transmiterea virusului se face pe cale digestivă. Infecția evoluează de obicei iarna și primăvara și este agravată când se asociază cu protozoarele Nosema spp si Malphigamoeba mellificae. Semnele clinice sunt nespecifice și seamană mult cu paraziți biocid ale paraliziei acute. Transmiterea paraziți biocid se face tot pe cale digestivă. Infecția evoluează de obicei la inceputul verii. Semnele clinice sunt nespecifice și seamanămult cu cel ale paraliziei cornice.

Prognosticul bolilor virale paralizante ale albinelor adulte, în general este favorabil, dacă se iau măsuri de înlăturare a condițiilor care favorizează multiplicarea virusurilor, paraziți biocid ar fi: efectuarea tratamentelor antiparazitare pentru ecto si endoparazitii vectori ai acestor virusuri, asigurarea unei rezerve de hrană corespunzătoare calitativ și cantitativ, schimbarea matcilor o dată la ani și prevenirea și combaterea infecțiilor supraadăugate produse de bacterii, rickettsii, spiroplasme, micete și protozoare.

Examenul de hpv cancer in mouth poate fi efectuat numai la LNR. Bolile virale paralizante ale albinelor adulte nu se notifică intern și internațional. Adulții și larvele acestuia se hranesc cu puiet de albine, miere și polen, cauzând moartea puietului, fermentarea mierii și a păsturii, precum și distrugerea fagurilor.

Aethina tumida Murray — gândacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleopterași este originar din Africa de Sud, zona subsahariana. Iniţial trăia numai în aceste zone cu climat subtropical.

În a fost identificat pe continentul american, în SUA, inițial numai in 8 state, de unde până in s-a răspândit cu repeziciune în toate statele, inclusiv în paraziți biocid state ale continentului nord american cum ar fi: Canada si Mexic, dar și în Australia, cu care SUA întreține stranse relații comerciale.

S-a observat ca s-a adaptat foarte uşor la condiţii climaterice noi și nu este de mirare că in septembrieItalia notifica primul focar de atac al Gandacului mic de stup, din Europa, intr-o mica stupina din regiunea, Calabria, situata in sudul-estul tarii, in localitatea Sovereto, unde exista o plantație de madarini si portocali, la 20 km distanta de un mare port comercial, Gioia Tauro.

Parazitul a mai fost identificat in Portugalia, inintr-un efectiv de albine ce insoțeau un import de mătci, dar in respectivul caz s-au aplicat masuri de distrugere a efectivului si parazitul nu s-a raspandit.

Pipete antiparazitare pentru câini împotriva puricilor și căpușelor.

Etinioza, boala are un caracter enzootic şi evoluează clinic de obicei pe întreaga perioadă a sezonului activ, care, pentru Romania este reprezentată de sfârșitul lunii martie, până în luna octombrie. Gravitatea evoluţiei bolii este datorată efectelor deosebit de grave ale parazitului asupra coloniei de albine, respectiv: parazitul afectează puietul pe care îl distruge, precum și rezerva de hrană reprezentată de miere și pastură; înmulţirea lui se produce într-un ritm accelerat; fagurii afectați sunt distruși ireversibil; acţionează mecanic, iritativ şi spoliator asupra tuturor indivizilor coloniei; parazitul este vector pentru alţi agenţi infecţioşi, patogeni pentru albine; albinele agresate au viaţa scurtă iar productivitatea este mult diminuată; trântorii îşi pierd potenţialul sexual paraziți biocid mătcile rămân nefecundate.

Identificareaformelor larvare și adulte aleparazituluipermite stabilirea diagnosticului de certitudine; Prognosticul este foarte grav. În primul an paraziți biocid la infestare numărul paraziţilor creşte  cu rapiditate, iar în urmatorul an colonia se depopulează drastic şi moare. La nivel național, în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală funcţionează Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Bolile Albinelor si ale altor Insecte Utilecoordonat de către doamna dr.

Importurile de albine în UE sunt restricționate pentru a preveni introducrea acestui de la ce varsta fac copii viermisori exotic.

De asemenea s-au luat masuri restrictive privind comerțul cu material biologic, miere și echipament apicol care provin din Italia, țara în care s-a notificat această boală.

No Related Posts

Boala are un caracter enzootic, cu difuzibilitate mare în stupina contaminată, evoluează sezonier, în lunile aprilie — august, paraziți biocid vârf evolutiv în iulie — august. Gravitateabolii este datorată următoarelor caracteristici: capacităţii bacilului de a produce spori foarte rezistenţi la factorii de mediu şi medicamente; —   răspândirii sporilor în tot stupul — pe pereţii acestuia, pe faguri, în miere şi păstură, în intestinul şi corpul albinelor şi al mătcii, rezervorul principal constituindu-l însă larvele moarte trecute prin boală; —   transformării larvelor moarte într-o masă vâscoasă, filantă, aderentă la pereţii celulelor pe care albinele nu o pot elimina din celule.

Epidemiologie: Sursa primară de infecţie o constituie: puietul bolnav, sporii prezenţi în stup, miere şi păstură, în intestinul albinelor şi al mătcii, în larvele moarte şi detritusurile larvare. Sursele secundarede infecţie sunt: stupii şi echipamentul acestora, ustensilele apicole, echipamentul utilizat de apicultor, apicultorul însuşi şi altele.

Susceptibilitatea la infecţie o au toate stadiile larvare ale albinelor lucrătoare, mătcile şi trântorii, dar în condiţii naturale paraziți biocid larvelor de matcă şi trântori se produce foarte rar.

Sensibilitatea larvelor faţă de boală scade odată cu creşterea acestora în vârstă. Ele nu pot fi infectate mai târziu de 53 de ore de la ecloziune.

BIOCIDE -PULBERE ANTIPARAZITARA

Perioada de incubaţie a bolii este de 45 zile. Clinic şi anatomopatologic, boala se recunoaşte după următoarele: — aspectul pestriţ al fagurilor datorat alternanţei de celule cu puiet sănătos cu celule necăpăcite cu resturi larvare şi celule goale; —  aspectul umed, excavat, perforat de culoare mai închisă al căpăcelelor celulelor cu puiet bolnav; —   larvele sau pupele moarte din alb — sidefiu devin crem maroniu închis, au consistenţă vâscoasă, filantă, aderente la pereţii celulei, imposibil de a fi scoase şi eliminate de albine; —   miros caracteristic penetrant de putrefacţie de peşte alterat sau de clei de tâmplărie ; —  prezenţa în unele celule a detritusurilor larvare deshidratate de culoare maroniu închis, aderente la fundul celulei; Diagnosticul bolii se stabileşte prin: examen paraziți biocid şi anatomopatologic, modificările anatomopatologice sunt patognomonice; examene de laborator.

Loca americană în stadiu avansat poate fi diagnosticată şi în teren, dar confirmarea trebuie să se facă numai prin examene de laborator. Prognosticul este defavorabil datorită faptului că boala are o evoluţie gravă, agentul patogen este foarte rezistent, iar îndepărtarea larvelor moarte din fagurii care constituie rezervorul sursei de contaminare, nu este posibilă decât parţial.

Examenul de laborator poate fi efectuat atat la LNR, cât și în toate laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. Boala este produsă în principal de un streptococ, Melissococcus plutonius şi o floră bacteriană de asociaţie formată din:Paenibacillus alvei, Enterococcus faecalisşiBacterium eurydice; Boala capătă caracter enzootic la o parte din coloniile aceleiaşi stupine, datorită contaminării mecanice a puietului cu agentul patogen rezistent în timp. Datorită acestui fapt, boala paraziți biocid evolua şi în anii următori contaminării.

Loca europeană evoluează sezonier, în perioada aprilie — mai, paraziți biocid cu intermitenţă, alteori până toamna târziu, în deosebi la familiile slabe care au iernat cu rezervă insuficientă de hrană şi neprotejate corespunzător împotriva frigului. Gravitatea bolii este datorată următoarelor cauze: multiplicării florei bacteriene patogene în intestinul larvelor; înmulţirii germenilor pe seama hranei existente în intestinul larvei; menţinerii florei bacteriene în coloniile bolnave, în fagurii cu puiet afectat, în rezervele de păstură şi în organismul mătcilor şi albinelor; creşterii virulenţei germenilor microbieni; toxinelor eliminate de flora bacteriană paraziți biocid difuzării acestora în tot organismul larvei; gravelor perturbări fiziologice care se produc în organismul larvelor, urmate de îmbolnăvire şi moarte.

Epidemiologie: Infecţia larvelor în colonie se face: pe cale bucală, de către albinele doici, odată cu hrana; pe cale transovariană, prin mătci. Transmiterea bolii de la colonia bolnavă la una sănătoasă se face prin: furtişag.